EMVs.SITE

EMVs.SITE

Linus Torvalds

No comments
featured image

Linus Benedict Torvalds (născut la 28 decembrie 1969) este un inginer de software finlandez-american, creatorul și, din punct de vedere istoric, principalul dezvoltator al Linux Kernel, acesta fiind nucleul sistemelor de operare Linux (distribuții) și al altor sisteme de operare ca Android și Chrome OS. El a creat și sistemul de control în versiune distribuită Git și software-ul de autentificare de tip scubadive și planificare Subsurface.

În 2012, el a primit, alături de Shinya Yamanaka, Premiul Millennium Technology Prize acordat de către Academia de Tehnologie din Finlanda „ca semn de recunoaștere pentru crearea unui nou sistem de operare open source (sursă deschisă) pentru calculatoare, ducând la utilizarea vastă a Nucleului Linux”. De asemenea, în 2014, a primit premiul IEEE Computer Society Computer Pioneer Award, iar în 2018, a primit premiul IEEE Masaru Ibuka Consumer Electronics Award.

Viața și cariera

Torvalds s-a născut în Helsinki, Finlanda, la 28 decembrie 1969. Este fiul jurnaliștilor Anna și Nils Torvalds, și nepotul statisticianului Leo Törnqvist și poetului Ole Torvalds. Părinții săi erau radicaliști în campusul Universității din Helsinki în anii 1960. Familia sa aparține minorității vorbitoare de limbă suedeză din Finlanda. Torvalds și-a primit numele după Linus Pauling, chimistul american căruia i-a fost acordat Premiul Nobel, deși, în cartea Rebel Code: Linux and the Open Source Revolution, Torvalds spune că „ …în egală măsură, mi-am primit numele după personajul din desenul animat Linus the Peanuts”, concluzionând că este jumătate „Chimist laureat cu Premiul Nobel” și jumătate „personaj din desene animate care poartă după el o păturică”.

Torvalds a fost student al Universității din Helsinki între 1988 și 1996, absolvind cu o diplomă de master în științe informatice de la grupul de cercetare NODES. Cariera sa academică a fost întreruptă după primul său an de studii când s-a alăturat Armatei Finlandeze în brigada Uusimaa în vara anului 1989, alegându-și programul de 11 luni de ofițeri pentru a-și îndeplini serviciul militar obligatoriu din Finlanda. În armată, Torvalds a avut gradul de sublocotenent, cu rolul de observator de artilerie. Torvalds a cumpărat cartea profesorului de informatică Andrew Tanenbaum Operating Systems: Design and Implementation, în care Tanenbaum descrie MINIX, o versiune simplificată educațională a Unix. În 1990, acesta și-a reluat studiile universitare și a fost expus pentru prima dată la UNIX sub forma unui DEC MicroVAX care rula ULTRIX. Teza sa de master a avut titlul Linux: A Portable Operating System.

Interesul său în calculatoare a început cu un Commodore VIC-20, la vârsta de 11 ani în anul 1981, programând inițial în BASIC și mai apoi accesând direct un procesor CPU 6502 în machine code (limbaj mașină). Nu a folosit assembly language (limbaj de asamblare). După VIC-20, a achiziționat un Sinclair QL, pe care l-a modificat foarte mult, mai ales la nivel de sistem de operare. „Deoarece era foarte dificil de obținut software pentru el în Finlanda, Linus și-a scris propriul cod assembly și editor (pe lângă librăriile grafice Pac-Man)” pentru QȘ, precum și câteva jocuri. A scris o clonă Pac-Man denumită Cool Man. La 5 ianuarie 1991 a cumpărat o clonă pe bază de Intel 80386 a IBM PC înainte de a primi copia sa de MINIX, care i-a permis să înceapă să lucreze la Linux.

Linux

Primele prototipuri de Linux au fost lansate public spre finalul anului 1991. Versiunea 1.0 a fost lansată pe 14 martie 1994.

Torvalds a avut contact cu GNU Project (Proiectul GNU) pentru prima dată în anul 1991, după ce un alt student la informatică, vorbitor de suedeză, Lars Wirzenius, l-a dus la Universitatea de Tehnologie pentru a asculta discursul maestrului în software gratuit Richard Stallman. Torvalds a folosit Licența Publică Generală GNU, versiunea 2 (GPLv2) a lui Stallman pentru nucleul Linux.

După o vizită efectuată la Transmeta la sfârșitul anului 1996, Torvalds a acceptat un post la compania din California, unde a lucrat din februarie 1997 până în iunie 2003. Apoi s-a mutat la Open Source Development Labs, care de atunci a fuzionat cu Free Standards Group pentru a deveni Linux Foundation (Fundația Linux), sub egida căreia continuă să lucreze. În iunie 2004, Torvalds și familia sa s-au mutat în Dunthorpe, Oregon, pentru a fi mai aproape de sediul OSDL din Beaverton, Oregon.

Din 1997 și până în 1999, Torvalds a fost implicat în 86open, dând o mână de ajutor la alegerea formatului binar standard pentru Linux și Unix. În 1999, MIT Technology Review TR100 l-a numit unul dintre cei 100 de inovatori din topul 100 de inovatori cu vârsta sub 35 de ani din lume.

În 1999, Red Hat și VA Linux, ambele fiind dezvoltatori de top de software pe bază de Linux, i-au oferit lui Torvalds opțiuni de acțiuni în semn de recunoștință pentru creația sa. În același an, ambele companii au devenit publice și valoarea acțiunilor lui Torvalds a crescut vertiginos temporar până la aproximativ 20 de milioane de dolari americani.

Mascota sa personală este un pinguin cu numele Tux, care a fost vast adoptat de către comunitatea Linux ca mascota nucleului Linux.

Deși Torvaldis consideră că „open source (sursă deschisă) este singura manieră corectă de a dezvolta software”, tot el a susținut că utilizează „cel mai bun instrument pentru ceea ce face”, chiar dacă acest lucru implică software patentat. A fost criticat pentru utilizarea și pretinsa susținere a software-ului patentat BitKeeper pentru controlul versiunii în cadrul nucleului Linux. Torvalds a scris ulterior un software gratuit care să înlocuiască BitKeeper denumit Git.

În 2008, Torvalds a declarat că a utilizat distribuția Fedora pentru Linux pentru că aceasta dispunea de o asistență relativ bună pentru arhitectura procesorului PowerPC, pe care el îl prefera la momentul respectiv. Faptul că a utilizat Fedora a fost confirmat într-un interviu ulterior din 2012. Totodată, a postat și actualizări cu privire la alegerea sa de mediu de desktop, adesea ca răspuns la regresii de funcții percepute.

În prezent, Linux Foundation (Fundația Linux) îl sponsorizează pe Torvalds astfel încât el să poată lucra doar pentru a îmbunătăți Linux.

Linus Torvalds este cunoscut pentru faptul că nu este de acord cu alți dezvoltatori cu privire la lista de mailing (corespondență) a nucleului Linux. Auto-numindu-se „o persoană foarte neplăcută”, a explicat ulterior faptul că „Mi-ar plăcea să fiu o persoană drăguță și să înjur mai puțin și să încurajez oamenii să se dezvolte în loc să le spun că sunt niște idioți. Îmi pare rău, am încercat, dar eu nu sunt așa.” Atitudinea sa, pe care Torvalds o consideră necesară pentru a-și face punctul de vedere clar, a atras critici din partea programatorului Intel Sage Sharp și dezvoltatorului systemd Lennart Poettering, printre alții.

Duminică, 16 septembrie 2018, Code of Conflict – Codul de Conflict al Linux Kernel a fost înlocuit brusc de către un nou Code of Conduct – Cod de Conduită bazat pe Contributer Covenant. La puțin timp, în notele de lansare pentru Linux 4.19-rc4, Linus și-a cerut scuze pentru comportamentul lui, numind atacurile personale din trecut „neprofesionale și nenecesare” și a anunțat că își va lua o perioadă de „concediu” pentru a „obține ajutor în ceea ce privește înțelegerea emoțiilor altora și modul adecvat de a răspunde la acestea”. S-a dovedit în scurt timp că aceste evenimente au urmat ca rezultat al faptului că The New Yorker l-a abordat pe Linus cu o serie de întrebări critice la adresa conduitei sale. Ca urmare a lansării Linux 4.19 pe 22 octombrie, Linus s-a întors la întreținerea nucleului.

Conexiunea Linus/Linux

Inițial, Torvalds voia să numească nucleul dezvoltat de el Freax (o combinație între cuvintele „free” (gratuit), „freak” (ciudat, neobișnuit) și litera X pentru a indica faptul că este un sistem similar Unix), dar prietenul său Ari Lemmke, care administra serverul FTP pe care nucleul a fost găzduit prima dată pentru descărcare, a denumit fișierul lui Torvalds linux.

Autoritate și marcă comercială

Din 2006, aproximativ două procente din nucleul Linux erau scrise de Torvalds însuși. Deoarece la nucleul Linux au contribuit mii de persoane, acest procent reprezintă una din cele mai mari contribuții aduse nucleului. Cu toate acestea, el a declarat în 2012 că, în mare parte, în prezent, contribuția sa personală fuzionează cod scris de alte persoane, cu puțină programare. Torvalds deține cel mai înalt nivel de autoritate de decizie în ceea ce privește noul cod care se încorporează în nucleul standard Linux.

Torvalds deține marca „Linux” și monitorizează utilizarea sa, în principal prin Linux Mark Institute.

Viața personală

Linus Torvalds s-a căsătorit cu Tove Torvalds (n. Monni) – campioană națională de șase ori la karate – pe care a întâlnit-o prima dată în a doua parte a anului 1993. Linus realiza exerciții de laborator de calculator introductive pentru studenți și le-a spus participanților la curs să îi trimită un e-mail ca test, la care Tove a răspuns cu un e-mail prin care i-a cerut să iasă împreună la o întâlnire. Tove și Linus s-au căsătorit ulterior și au împreună trei fiice, două dintre ele născându-se în Statele Unite. Comanda sistemului de reboot al nucleului Linux acceptă data nașterii fiecăreia (scrise în hexadecimal) ca valori magice.

Torvalds s-a auto-descris ca fiind „complet a-religios-ateu,” adăugând „Oamenii cred că religia aduce cu sine simțul moralității și o apreciere a naturii. Eu cred că le diminuează pe ambele. Le oferă oamenilor scuza pentru a spune „Ah, natura tocmai ce a fost creată” și deci, actul creației este perceput ca ceva miraculos. Înțeleg faptul că „Vai, este incredibil că așa ceva s-a putut întâmpla”. A adăugat ulterior că în timp ce în Europa religia este o chestiune personală, în Statele Unite religia a devenit un aspect foarte politizat. Atunci când a discutat despre separarea între biserică și stat, Torvalds a adăugat că „Da, este destul de ironic faptul că în multe țări din Europa există o oarecare legătură legală între stat și religia statului.” Cu toate acestea, într-un articol despre Conferința Globală Linux din martie, denumită „Linus the Liberator”, Torvalds a fost citat afirmând „Sunt două reguli de aur în viață. Una este „Fă altora ceea ce ai vrea să îți facă ei ție (Ce ție nu îți place, altora nu face).” Din anumite motive, oamenii asociază această frază creștinismului. Eu nu sunt creștin. Sunt agnostic. Iar cealaltă regulă este „Fii mândru de ceea ce faci”.

În 2010, Torvalds a devenit cetățean al Statele Unite și s-a înregistrat la vot în Statele Unite. Nu este afiliat niciunui partid politic american, spunând „Am prea multă mândrie personală pentru a mă asocia cu vreunul dintre ei, să fiu sincer.”

Linus a dezvoltat un interes pentru scufundări (scuba diving) la începutul anilor 2000 și a continuat să obțină mai multe certificări, care mai târziu l-au determinat să creeze proiectul Subsurface.

Premii și realizări

  • 2018, Premiul IEEE Masaru Ibuka Consumer Electronics Award: Premiul IEEE Masaru Ibuka Consumer Electronics Award este acordat de Institutul de Ingineri Electrici și de Electronice pentru contribuții extraordinare aduse tehnologiei dispozitivelor electronice destinate consumatorilor și a fost denumit în onoarea co-fondatorului și președintelui de onoare a Sony Corporation, Masaru Ibuka. Premiul 2018 Ibuka Award a fost acordat lui Linus Torvalds „Pentru conducerea sa în dezvoltarea și proliferarea Linux.”
  • 2014, Premiul IEEE Computer Pioneer Award La data de 23 aprilie 2014, Institutul de Ingineri Electrici și de Electronice l-a numit pe Torvalds câștigătorul din 2014 al premiului Computer Pioneer Award al IEEE Computer Society. Premiul Computer Pioneer Award a fost stabilit în anul 1981 de către Consiliul de Administrație a Societății Informatice IEEE pentru a recunoaște și onora viziunea celor ale căror eforturi au dus la crearea și vitalitatea continuă a industriei informatice. Premiul se acordă persoanelor extraordinare ale căror contribuții principale la conceptele și dezvoltarea din domeniul informaticii au fost realizate cu cel puțin 15 ani mai devreme.
  • 2012, Internet Hall of Fame: La 23 aprilie 2012, la conferința Global INET a Internet Society de la Geneva, Elveția, Torvalds a fost unul din membrii inaugurali introduși în Internet Hall of Fame, unul din cei zece din Categoria Inovatori și cei 33 membrii în total.
  • 2012, Premiul Millennium Technology Prize: La 20 aprilie 2012, Torvalds a fost declarat unul din cei doi câștigători ai premiului anual Millennium Technology Prize, împreună cu Shinya Yamanaka. Această onoare este descrisă vast ca fiind echivalentul Premiului Nobel pentru tehnologie.
  • 2010, Premiul C&C Prize: A primit premiul C&C Prize de la NEC Corporation în anul 2010 pentru „contribuții aduse avansării industriei tehnologiei informației, educației, cercetării și îmbunătățirii vieților noastre”.
  • 2008, Hall of Fellows: În 2008, Torvalds a fost introdus în Hall of Fellows a Muzeului de Istorie Informatică din Mountain View, California, „pentru crearea nucleului Linux și gestionarea dezvoltării open source a vast utilizatului sistem de operare Linux.”
  • 2005, Premiul Vollum Award: În august 2005, Torvalds a primit premiul Vollum Award de la Reed College.
  • 2003, Linus (luna): În 2003, numirea lunii asteroid Linus a fost motivată, pe de o parte, de faptul că cel care a descoperit-o era un utilizator entuziasmat de Linux. Deși numele propus făcea referire la mitologicul Linus, fiul muzei Calliope și inventatorul melodiei și ritmului, numele a avut ca scop și onorarea lui Linus Torvalds și Linus van Pelt, un personaj din banda desenată Peanuts.
  • 2001, Premiul Takeda Award: În 2001, a împărtășit premiul Takeda Award pentru Bunăstare Socială/Economică împreună cu Richard Stallman și Ken Sakamura.
  • 2000, Medalia Lovelace: În anul 2000, a primit Medalia Lovelace din partea British Computer Society.
  • 1998, Premiul EFF Pioneer Award: În 1998, Torvalds a primit Premiul EFF Pioneer Award.
  • 1997, Onoruri academice: În anul 1997, Torvalds și-a obținut diploma de master (gradul Laudatur) de la Departamentul de Științe Informatice al Universității din Helsinki. Doi ani mai târziu a primit titlul de doctor de onoare al Universității Stockholm, iar în 2000, a primit aceeași onoare din partea universității sale (alma mater).
    Universitatea din Helsinki a numit un auditorium după Torvalds, iar computerul său este expus în Departamentul de Științe Informatice.
  • 1996, 9793 Torvalds (Asteroid): În 1996, a fost numit după el asteroidul 9793 Torvalds.
  • 1995, Rularea Linux pe AlphaStation: În perioada 1994-1999, Torvalds a dezvoltat versiuni ale Linux pe sistemele timpurii AlphaServer care i-au fost puse la dispoziție de către departamentul de inginerie Digital Equipment Corporation. Inginerii de software ai Compaq au dezvoltat module speciale cu nucleu Linux Distribuțiile Linux care rulau pe sistemele AlphaServer erau Red Hat 7.2. și Gentoo Linux.

Recunoaștere media

Revista Time l-a menționat pe Torvalds de mai multe ori:

  • În 2000, Torvalds a fost al 17-lea în sondajul lor Time 100: The Most Important People of the Century (Cei mai importanți oameni ai secolului).
  • În 2004, a fost numit unul dintre cei mai influenți oameni ai lumii de către revista Time.
  • În 2006, ediția din Europa a revistei l-a numit unul din eroii revoluționari ai ultimilor 60 de ani.

InfoWorld i-a oferit premiul Award for Industry Achievement în 2000. În 2005, Torvalds a apărut ca unul dintre „cei mai buni manageri” într-un sondaj realizat de către BusinessWeek. În 2006, revista Business 2.0 l-a numit unul dintre „10 oameni care nu contează”, deoarece creșterea Linux a diminuat impactul individual al lui Torvalds.

În vara anului 2004, vizualizatorii YLE (Compania finlandeză de radiodifuziune) l-a clasat pe Torvalds pe locul 16 în topul său 100 cei mai Grozavi Finlandezi (100 Greatest Finns). În 2010, ca parte a seriei The Britannica Guide to the World’s Most Influential People (Ghidul Britannica al Celor Mai Influenți Oameni din Lume), Torvalds a fost numit printre The 100 Most Influential Inventors of All Time (100 Cei Mai Influenți Inventatori ai Lumii) (ISBN 9781615300037).

La data de 11 octombrie 2017, compania Linux SUSE a creat o melodie intitulată „Linus Said”.

Bibliografie

  • Torvalds, Linus; Diamond, David (2001). Just for Fun: The Story of an Accidental Revolutionary. New York City, United States: HarperCollins. ISBN 0-06-662072-4.
  • Himanen, Pekka (2001). The Hacker Ethic and the Spirit of the Information Age. Random House. ISBN 951-0-25417-7. Prologue: Linus Torvalds; Epilogue: Manuel Castells
  • Moody, Glyn: Rebel Code. Engl. the beginning of work: Rebel Code. Eng. Riikka Toivanen and Heikki Karjalainen. In January 2001. ISBN 951-31-2003-1.
  • Nikkanen, Tuula: The Linux story. Satku, 2000. ISBN 951-762-990-7.

About Ștefan-Mihai MOGA

My professional background includes knowledge of analyst programmer for Microsoft Visual C++, Microsoft Visual C#, Microsoft Visual Basic, Sun Java, assembly for Intel 80x86 microprocessors, assembly for PIC microcontrollers (produced by Microchip Inc.), relational databases (MySQL, Oracle, SQL Server), concurrent version systems, bug tracking systems, web design (HTML5, CSS3, XML, PHP/MySQL, JavaScript, Flash).

Add your comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.