Steve Jobs

3 comments
featured image

Steven Paul Jobs a fost un magnat de afaceri american și inventator, co-fondator și CEO Apple între 1998 – 2011, când și-a anunțat demisia din cauza unor probleme de sănătate. El a murit pe 5 octombrie 2011.

Steve Jobs a fost diagnosticat cu o tumoare pe pancreas în 2004 dar, întrucât cancerul a fost depistat timpuriu, și-a revenit rapid. În 2009, Jobs a primit un transplant de ficat, după care și-a luat un concediu medical de șase luni de la Apple. El a revenit la conducerea companiei, dar pierderea lui excesivă în greutate și fizicul fragil au alimentat speculațiile că nu ar putea să fie în măsură să conducă Apple pentru mult timp. În august 2011, Jobs a demisionat din motive medicale și l-a recomandat pe Tim Cook ca înlocuitor al său în funcția de CEO.

Anterior, Steve Jobs a fost director executiv al Pixar Animation Studios. El a devenit un membru al consiliului de administrație al companiei Walt Disney în 2006, în urma achiziției companiei Disney Pixar. În 1995 a fost producător executiv pentru filmul ”Toy Story”.

La sfârșitul anilor 1970, Steve Jobs, împreună cu co-fondatorul Apple Steve Wozniak, Mike Markkula și alții, a proiectat, dezvoltat și comercializat cu succes primele computere personale, seria Apple II. La începutul anilor 1980, Steve Jobs a fost printre primii care vede potențialul comercial al mouse-ului în interfața grafică de utilizator, ceea ce a condus la crearea Macintosh-ului. După ce a pierdut o luptă pentru putere cu consiliul de administrație, în 1984 Steve Jobs a demisionat de la Apple și a fondat NeXT, o platformă de dezvoltare pe computer, specializată în învățământul superior și pe piețele de afaceri. În 1996, când Apple a preluat compania NeXT, Steve Jobs a ajuns înapoi la Apple, revenind ca CEO din 1997.

În 1986, el a achiziționat divizia de grafică pe computer Lucasfilm Ltd, care s-a desprins ca Pixar Animation Studios. El a rămas CEO și acționar majoritar, cu o cotă individuală de 50,1%, până la achiziționarea Pixar Animation Studios de către compania Walt Disney în 2006. Astfel, Jobs a devenit cel mai mare acționar al companiei Walt Disney, cu o cotă individuală de 7%, și membru al consiliului de administrație.

Steve Jobs a contribuit mult la imaginea simbolică a antreprenorului individualist din Silicon Valley, sublinind importanța designului, prin înțelegerea rolului crucial al esteticii în prezentările publice. El a creat produse care sunt atât funcționale cât și elegante, câștigând mulți admiratori.

Steve Jobs este inventator sau co-inventator în peste 230 de brevete legate de tehnologii de computer și dispozitive portabile, inclusiv interfețele grafice de utilizator (inclusiv touch-based), difuzoare, tastaturi, adaptoare de alimentare, staircase-uri, închizătoare, manșoane, lanyard-uri și ambalaje.

Primii ani

Steve Jobs s-a născut în San Francisco și a fost adoptat de Paul și Clara Jobs din Mountain View, California, care i-au pus numele Steven Paul. Mai târziu, Paul și Clara au adoptat și o fiica, pe care au numit-o Patti. Părinții biologici ai lui Steve Jobs – Abdulfattah Jandali, un student sirian musulman, care a ajuns profesor de științe politice, și Joanne Simpson, o studentă americană, care a ajuns logopedă – s-au căsătorit mai târziu, dând naștere sorei lui, romanciera Mona Simpson.

Steve Jobs a studiat la Cupertino Junior High School și Liceul Homestead din Cupertino, California, și a frecventat cursurile after-school de la compania Hewlett-Packard, în Palo Alto, California. El a fost angajat acolo și a lucrat cu Steve Wozniak pe perioada verii. În 1972, Steve Jobs a absolvit liceul și s-a înscris la Colegiul Reed din Portland, Oregon. Deși a renunțat după numai un semestru, el a continuat să frecventeze cursurile de la Reed, cum ar fi cel de caligrafie, în timp ce dormea pe podeaua camerelor prietenilor, returnând sticlele de Coca-Cola pentru bani și mâncare, și pentru a obține mese gratuite la templul Hare Krishna local. Steve Jobs a declarat mai târziu: „Dacă aș fi renunțat în colegiu la acest curs, Mac nu ar fi avut vreodată fonturi multiple sau proporțional distanțate.”

În toamna anului 1974, Steve Jobs a revenit în California și a început să participe cu Steve Wozniak la reuniunile Clubului Homebrew Computer. El s-a angajat ca tehnician la Atari, un producător de jocuri video populare, cu intenția principală de a economisi bani pentru a se retrage spiritual în India.

Steve Jobs a călătorit în India cu un prieten din Colegiul Reed, Daniel Kottke (cel care va fi, mai târziu, primul angajat Apple), în căutarea iluminării spirituale. S-a întors budist, cu capul ras și purtând haine tradiționale indiene. În acest timp, Steve Jobs a experimentat psihedelice, numind experiențe sale cu LSD „una dintre cele două sau trei mai importante lucruri [pe care le-a] făcut în viața [lui]”. Ulterior a declarat că oamenii din jurul lui, care nu au rădăcinile sale contraculturale, nu pot înțelege în întregime gândirea lui.

Steve Jobs a revenit la serviciul său anterior de la Atari și primit sarcina de a crea o placă de circuit pentru jocul Breakout. Potrivit fondatorului Atari Nolan Bushnell, compania oferea câte 100 USD pentru fiecare cip eliminat din mașină. Steve Jobs avea puține cunoștințe în design-ul plăcii de circuite și a făcut o înțelegere cu Steve Wozniak: să împartă în mod egal între ei bonusul, dacă Wozniak ar putea reduce numărul de cipuri. Spre surprinderea celor de la Atari, Steve Wozniak a redus numărul de cipuri cu 50, un design atât de concentrat încât era imposibil să fie reprodus pe o linie de asamblare. Atunci, Steve Jobs i-a spus lui Steve Wozniak ca Atari le-a dat doar 700 USD (în loc de 5000 USD, cât a fost în realitate) și deci partea lui Wozniak este de 350 USD.

Cariera

În 1976, cu finanțarea primită de la”Mike” Markkula Jr – marketing manager și inginer de la Intel, Steve Jobs, Steve Wozniak, Ronald Wayne au fondat Apple. Înainte de a fi co-fondator Apple, Steve Wozniak a fost un hacker de electronice. Steve Jobs și Steve Wozniak erau prieteni încă din 1971 când prietenul lor comun, Bill Fernandez, l-a prezentat pe Steve Wozniak, în vârstă de 21 de ani pe atunci, tânărului Steve Jobs, în vârstă de 16 ani. Steve Jobs a reușit să-l convingă repede pe Steve Wozniak să construiască un computer, pe care să-l vândă.

Pe măsură ce Apple a continuat să se extindă, compania a început să caute membrii de conducere cât mai experimentați. În 1978, Apple l-a recrutat pe Mike Scott, de la National Semiconductor, pentru a servi ca CEO, dar pentru companie au urmat mai mulți ani tulburi. În 1983, Steve Jobs l-a convins pe John Sculley, de la Pepsi-Cola, pentru fi CEO la Apple, întrebându-l: „Vrei să vinzi apă cu zahăr pentru tot restul vietii tale, sau vrei să vii cu mine și să schimbi lumea?” În anul următor, Apple a difuzat la Super Bowl o reclamă de televiziune intitulată „1984.” La reuniunea anuală a acționarilor Apple, pe 24 ianuarie 1984, Steve Jobs, vizibil emoționat, a prezentat Macintosh-ul unui public de un entuziasm sălbatic; Andy Hertzfeld a descris scena ca fiind un haos total. Macintosh a devenit primul calculator comercial de succes, cu interfață grafică de utilizator. Dezvoltarea Mac a fost începută de Jef Raskin, fiind preluată ulterior de Steve Jobs.

În timp ce Jobs era un director convingător și carismatic pentru Apple, unii dintre angajații săi de la acea vreme l-au descris ca fiind un manager haotic și temperamental. Datorită crizei în vânzări de la sfârșitul anului 1984 s-a produs o deteriorare a relației de lucru dintre Steve Jobs și John Sculley, iar la sfârșitul lunii mai 1985 – ca urmare a unei lupte de putere internă și un anunț de concedieri semnificative – John Sculley l-a demis pe Steve Jobs din funcția de șef al diviziei Macintosh.

Steve Jobs a fondat foarte repede o altă companie, Computer NeXT. Ca și modelul Lisa de la Apple, stația de lucru NeXT era tehnologic avansată, însă a fost respinsă de industrie datorită costurilor sale prohibite. Cei ce-și puteau permite stația de lucru NeXT au apreciat punctele forte ale acestui computer, precum sistemul software de dezvoltare orientat-obiect. Steve Jobs a reușit să comercializeze produsele NeXT în mediile științifice și academice din cauza tehnologiilor inovatoare încorporate (cum ar fi kernel-ul Mach, procesorul de semnale digitale, portul Ethernet încorporat).

Sistemul NeXT a fost descris de Steve Jobs ca un computer „interpersonal”, fiind următorul pas după computerul „personal”. El era de părere că dacă ar permite oamenilor să comunice și să colaboreze împreună într-un mod ușor, acesta ar rezolva multe dintre problemele pe care computerul „personal” le-a creat.

„1990 CERN: O propunere de sistem hypertext este prezentată conducerii. Mike Sendall cumpără un sistem NeXT pentru evaluare, și-l dă lui Tim [Berners-Lee]. Prototipul implementat de Tim pe NeXTStep este realizat doar în câteva luni, datorită calităților sistemului software de dezvoltare pe de NeXTStep. Acest prototip oferea navigare web WYSIWYG! Browserele web actuale, utilizate în navigarea pe Internet, sunt simple ferestre pasive, care nu permit utilizatorului să contribuie. În cantina CERN, eu și Tim am încercat să găsim un nume atractiv pentru sistem, care să nu fie luate ca până acum din mitologia greacă. Într-un final, Tim propune «World-Wide Web». Mi-a plăcut asta foarte mult, cu excepția faptului că este dificil de pronunțat în franceză … „ a declarat Robert Cailliau pe 2 noiembrie 1995.

Pe vremea când e-mail-ul era un text simplu pentru majoritatea oamenilor, lui Steve Jobs i-a plăcut să prezinte sistemul de e-mail NeXT, NeXTMail, ca un exemplu al filosofiei sale „interpersonale”. NeXTMail a fost printre primele aplicații de e-mail care aveau suport pentru grafică și audio. Steve Jobs a condus NeXT cu o obsesie pentru perfecțiunea estetică – precum carcasa de magneziu pentru sistemul NeXT. Acest lucru a pus o presiune considerabilă asupra diviziei de hardware-ul iar, în 1993, după ce a vândut doar 50.000 de sisteme, NeXT a trecut pe deplin la dezvoltarea de software odată cu lansarea NeXTStep/Intel.

În 1986, Jobs a cumpărat The Graphics Group (mai târziu redenumit Pixar) de la divizia de grafică pe computer Lucasfilm pentru prețul de 10 milioane USD, din care 5 milioane USD fiind capitalul adăugat companiei. Noua companie, care a avut inițial sediul la Kerner Studios a lui Lucasfilm în San Rafael, California, s-a mutat la Emeryville, California, fiind un dezvoltator hardware grafic high-end. După ani în care Pixar Image Computer a vândut în pierdere, aceasta a contractat Disney pentru a produce un număr de filme de animație de lung metraj pe computer, pe care Disney urma să le co-finanțeze și să le distribuie.

Primul film produs în parteneriat, ”Toy Story”, a adus faimă și aprecieri critice studioului, atunci când a fost lansat în 1995. În următorii zece ani, sub conducerea lui John Lasseter, Pixar a produs hit-uri de box-office: A Bug’s Life (1998), Toy Story 2 (1999), Monsters, Inc. (2001), Finding Nemo (2003), The Incredibles (2004), Cars (2006), Ratatouille (2007), WALL-E (2008), Up (2009) and Toy Story 3 (2010). Finding Nemo, The Incredibles, Ratatouille, WALL-E și Up au primit fiecare premiul Academiei pentru cel mai bun film de animație, un premiu introdus în 2001.

În anii 2003 și 2004, cum contractul Pixar cu Disney se apropia de expirare, Steve Jobs și Michael Eisner, directorul executiv Disney, au încercat, fără a reuși, să negocieze un nou parteneriat; astfel, la începutul anului 2004, Steve Jobs a anunțat că Pixar căută un nou partener pentru a distribui filmele sale fiindcă contractul cu Disney a expirat.

În octombrie 2005, Bob Iger îl înlocuiește pe Michael Eisner de la Disney, care caută rapid o cale de a relua relațiile cu Pixar și Steve Jobs. La 24 ianuarie 2006, Steve Jobs și Bob Iger au anunțat că Disney a fost de acord să cumpere Pixar într-o tranzacție de 7.4 miliarde USD. Odată afacerea încheiată, Steve Jobs a devenit cel mai mare acționar unic Walt Disney Company, cu aproximativ 7% din acțiunile companiei. Acțiunile lui Steve Jobs depășeau cu mult pe cele ale Michael Eisner, care deținea doar 1,7%, și pe cele ale membrului de familie Roy Disney E., care deținea aproximativ 1%. Steve Jobs s-a alăturat consiliului de directori ai companiei la finalizarea fuziunii. El a supravegheat îndeaproape producțiile realizate de Disney și Pixar, fiind unul dintre cei șase oameni din comitetul special de conducere.

În 1996, Apple a anunțat că va cumpăra NeXT pentru 429 milioane USD. Tranzacția a fost finalizată la sfârșitul anului 1996, aducându-l pe Steve Jobs înapoi la compania pe care a co-fondat-o. El a devenit în scurt timp CEO interimar al Apple, după ce directorii au pierdut încrederea în CEO-ul Gil Amelio. În martie 1998, Apple își intensifică eforturile de a reveni la profitabilitate, Steve Jobs rezilind imediat o serie de proiecte cum ar fi Newton, Cyberdog și OpenDoc. În următoarele luni, mulți angajați s-au temut de a-l întâlni pe Steve Jobs în timp ce mergeau cu liftul, „teamă că aceștia ar putea să-și piardă locul de muncă atunci când ușile se vor deschide. Realitatea a fost că execuțiile sumare ale lui Steve Jobs au fost rare, dar un număr mic de victime au fost suficient pentru a teroriza întreaga companie.” De asemenea, Steve Jobs a schimbat programul de licențiere pentru clonele Macintosh, făcându-l prea costisitor pentru producătorii concurenți de mașini.

Odată cu achiziționarea NeXT, o mare parte din tehnologia companiei s-a regăsit în produse Apple, mai ales NeXTStep, care a evoluat în Mac OS X. Sub îndrumarea lui Jobs, compania a crescut semnificativ în vânzări, odată cu introducerea lui iMac și a altor produse noi, care s-au impus printr-un design atractiv. La Macworld Expo 2000, Steve Jobs a retras oficial cuvântul „interimar” din titlul său, devenind CEO Apple permanent. Chiar a glumit la momentul respectiv, folosind titlul de „iCEO”.

În ultimii ani, compania s-a extins prin introducerea și îmbunătățirea altor aparate digitale. Cu player-ul muzical portabil iPod, al software-ului de muzică digitală iTunes, precum și iTunes Store, compania s-a specializat în electronice de consum și distribuție de muzică. În 2007, Apple a lansat telefonul mobil iPhone, care a inclus caracteristicile iPod-ului și care, cu browser său mobil propriu, a revolutionat piața de navigare web mobilă. În timp ce stimula inovarea, Steve Jobs a reamintit constat angajațiilor săi că „artiștii reali livrează”, prin care el înțelegea că livrarea la timp a produselor este la fel de importantă ca inovarea și design-ul atractiv.

Steve Jobs a fost atât admirat cât și criticat pentru abilitatea sa desăvârșită de persuasiune și arta de a vinde, „denaturând câmpul realității”, aspecte evidente în discursurile sale (ce poartă numele de „Stevenotes”) de la Expos Macworld și World Wide Developers Conferences.

Viața de afaceri

Din octombrie 2009, Steve Jobs a deținut 5.426 milioane de acțiuni Apple, cele mai multe dintre ele fiind acordate în 2003, când a primit 10 milioane de acțiuni. De asemenea, el a deținut 138 milioane de acțiuni Disney, pe care le-a primit în urma achiziției companiei Pixar de către Disney. Forbes estimează averea sa netă la 5.1 miliarde dolari în 2009, clasându-se astfel pe locul 43 în topul celor mai bogați americani. Steve Jobs a fost criticat pentru lipsa lui de filantropie, în ciuda averii sale, în special în ultimii ani, față de alți miliardarii (cum ar fi Bill Gates și Warren Buffet), care au donat sume importante din averile lor în scopuri caritabile. Deși poate că el a donat anonim sume importante, unii s-au îndoit de această ipoteză, având în vedere antecedentele lui cu privire la filantropia corporativă; după reluarea controlului de Apple în 1997, Steve Jobs a eliminat toate programele filantropice corporative ca o măsură temporară de reducere a costurilor până la îmbunătățirea profitabilității. În ciuda profiturilor record ale companiei și a unui cash-flow de 40 miliarde dolari, Steve Jobs nu a reînființat divizia filantropică de la Apple.

În 2001, lui Steve Jobs i-au fost acordate 7,5 milioane de acțiuni Apple la prețul de 18.30 USD, care se presupune că ar fi fost 21.10 USD pe acțiune în realitate, aducându-i astfel un venit impozabil de 20 milioane USD, pe care el nu l-a declarat. Apple a supraevaluat câștigurile sale prin aceeași sumă. Dacă ar fi fost găsit răspunzător, Steve Jobs s-ar fi confruntat cu o serie de acuzații penale și sancțiuni civile. Apple a susținut că acțiunile au fost acordate inițial în cadrul unei reuniuni speciale a consiliului de conducere, care poate nici nu a avut loc. Ancheta s-a concentrat pe datarea falsă a acțiunilor din care rezultă retroactiv un venit de 20 milioane USD. Cazul este supus unor investigații guvernamentale, atât civile cât și penale. O anchetă independentă Apple, finalizată la 29 decembrie 2006, a constatat că Steve Jobs nu era cunoștient de aceste probleme și că acțiunile acordate nu au fost exercitate până în 2003. La 1 iulie 2008, un proces 7 miliarde USD a fost intentat mai multor membri ai consiliului de administrație Apple ca urmare a fraudei presupuse în titluri de valoare.

Multe lucruri au fost realizate prin personalitatea agresivă și exigentă a lui Steve Jobs. Fortune l-a considerat ”unul dintre egomaniacii de frunte din Silicon Valley”. Comentarii despre stilul său temperamental pot fi găsite în cartea lui Mike Moritz „The Little Kingdom”, una dintre puținele biografii autorizate de Steve Jobs, „The Second Coming of Steve Jobs”, de Alan Deutschman și „iCon: Steve Jobs”, de Jeffrey S. Young & William L. Simon.

Viața personală

Steve Jobs s-a căsătorit cu Laurene Powell pe 18 martie 1991. Nunta lor a fost prezidată de călugărul budist zen Kobun Chino Otogowa. Cuplul are un fiu, Reed Paul Jobs, și alți doi copii. Steve Jobs are și o fiică, Lisa Brennan-Jobs (născută în 1978), din relația sa cu pictorița Chrisann Brennan; deși Steve Jobs a negat paternitatea, susținând că el a fost steril, ulterior a recunoscut-o ca fiind fiica lui.

Steve Jobs a fost un mare fan Beatles. El i-a menționat deseori în discursurile sale. Când a fost întrebat, la emisiunea 60 de Minute, care este modelul său de business, a răspuns: „Modelul meu de afaceri este Beatles. Ei au fost patru tipi care și-au verificat tendințele negative, echilibrându-se reciproc. Iar rezultatul a fost mai bun decât suma părților. Lucrurile geniale în afaceri nu sunt realizate de către o singură persoană, ci de o echipă de oameni”.

Distincţii

  • A fost decorat cu Medalia Națională pentru Tehnologie din partea Președintelui Ronald Reagan, în 1984, alături de Steve Wozniak (printre primii oameni care au primit această onoare), precum și un premiu pentru Serviciul Public Jefferson din categoria „cel mai mare serviciu public adus de către un individ sub 35 de ani” în 1987.
  • La 27 noiembrie 2007, Steve Jobs a fost numit de Fortune Magazine drept cel mai puternic om de afaceri.
  • Pe 5 decembrie 2007, guvernatorul Californiei Arnold Schwarzenegger l-a inclus pe Steve Jobs în California Hall of Fame, situat la The California Museum for History, Women and the Arts.
  • În august 2009, Steve Jobs a fost ales antreprenorul cel mai admirat în rândul adolescenților, conform Junior Achievement.
  • Pe 5 noiembrie 2009, Steve Jobs a fost numit CEO-ul deceniului de către revista Fortune.
  • În noiembrie 2009, Steve Jobs s-a clasat pe locul #57 în topul celor mai puternici oameni din lume realizat de revista Forbes.
  • În decembrie 2010, Financial Times l-a desemnat pe Steve Jobs drept persoana anului 2010.

Discursul lui Steve Jobs, Stanford, 2005

No comments
featured image

Sunt onorat să fiu cu voi astăzi cu ocazia ceremoniei de absolvire a uneia din cele mai bune universități din lume. Eu niciodată nu am absolvit vreo facultate. Adevărul este ca azi e momentul în care m-am apropiat cel mai mult de o absolvire. Astăzi vreau să vă spun 3 povestiri din viața mea. Atât – 3 povestiri. Nu e mare lucru.

Prima poveste este despre unirea unor puncte

Am renunțat la Colegiul Reed după primele șase luni, dar am rămas în facultate ca un student fără drepturi încă 18 luni până să renunț definitiv. De ce am renunțat?

Totul a început înainte ca eu să mă fi născut. Mama mea biologică era o tânără necăsătorită, absolventă de facultate, așa că s-a hotărât să mă dea spre adopție. Și a simțit foarte mult nevoia să mă încredințeze unor absolvenți de facultate, așa încât lucrurile păreau stabilite dinainte pentru mine să fiu adoptat la naștere de un avocat și soția lui. Numai că atunci când am apărut pe lume, ei s-au răzgândit în ultimul moment și au considerat că-și doresc o fetiță. Așa că părinții mei, care erau pe o listă de așteptare, au primit un telefon în mijlocul nopții prin care erau întrebați: “Avem un băiețel care poate fi adoptat. Îl doriți?”. Au spus “Bineînțeles!”. Mama mea biologică a aflat mai târziu că mama adoptivă nu absolvise niciodată facultatea și că tatăl meu adoptiv nu absolvise liceul. Așa că a refuzat să semneze actele de adopție. S-a răzgândit doar câteva luni mai târziu, când părinții mei adoptivi i-au promis că într-o zi voi merge la facultate.

La 17 ani am mers la facultate. Dar din naivitate am ales o facultate care era aproape la fel de scumpă ca și Stanford și toate economiile părinților mei care aparțineau clasei muncitoare au fost cheltuite pe taxa de școlarizare. După șase luni, n-am mai văzut valoarea acelor studii. Nu aveam nicio idee despre ceea ce aș vrea să fac cu viața mea și nici felul în care facultatea mă va ajuta să îmi dau seama ce îmi doresc. Și m-am văzut la facultate, cheltuind toți banii pe care părinții mei îi economisiseră toata viața lor. Așa că m-am hotărât să renunț având încrederea că până la urmă totul se va termina cu bine. A fost destul de înspăimântător la acea vreme, dar privind înapoi îmi dau seama că a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat vreodată. Momentul în care am renunțat a însemnat să nu mai merg la cursurile obligatorii care nu mă interesau și să trec pe la cele care mi se păreau interesante.

N-a fost deloc romantic. N-aveam o cameră în care să dorm, așa că dormeam pe podea în camerele prietenilor, am colectat sticle de Cola pentru cei 5 cenți pe care îi primeai pentru returnarea unei sticle ca să-mi cumpăr mâncare și mergeam în fiecare duminică seara 11 km prin oraș doar pentru a beneficia de o masă bună pe săptămână la Templul Hare Krishna. Mi-a plăcut mâncarea aceea. Și multe din obstacolele de care m-am lovit urmându-mi curiozitatea și intuiția s-au dovedit a fi de neprețuit mai târziu. Să vă dau un exemplu.

Colegiul Reed oferea la acea vreme cel mai bun curs de caligrafie din țară. În tot campusul, orice poster, orice etichetă de pe orice sertar erau frumos scrise de mână. Pentru că renunțasem și nu mai eram obligat să merg la cursurile obișnuite, am decis să merg la cursul de caligrafie pentru a învăța cum să scriu frumos. Am învățat despre fonturile șerif și fără șerif, despre a varia spațiul dintre mai multe combinații de litere, despre ce face scrierea să fie grozavă. Era frumos, demn de ținut minte, subtil și artistic într-un mod în care știința nu poate surprinde și am găsit acest lucru fascinant.

Nimic din toate acestea nu aș fi crezut că vor avea o aplicație practică în viață. Dar 10 ani mai târziu, când proiectam primul computer Macintosh totul mi-a revenit în minte. Și am proiectat totul în Mac. Acesta a fost primul calculator cu tehnoredactare frumoasă. Dacă nu aș fi trecut pe la acel singur curs în facultate, Mac nu ar fi avut niciodată mai multe seturi de caractere sau fonturi proporțional spațiate. Și cum Windows doar a copiat Mac-ul, e de la sine înțeles că niciun calculator personal nu ar fi avut asta. Dacă nu aș fi renunțat la facultate, nu aș fi luat niciodată cursuri de caligrafie și calculatoarele poate nu ar fi avut tehnoredactarea minunată pe care o au. Bineînţeles era imposibil să unesc aceste puncte, privind înainte în timpul facultății, dar era foarte, foarte clar uitându-mă înapoi după zece ani.

Nu poți să faci legături între puncte privind înainte ci doar privind înapoi. Deci trebuie să crezi că punctele se vor lega cumva în viitor. Trebuie să crezi în ceva – instinctul tău, destin, viața, karma, orice. Aceasta abordare nu m-a dezamăgit niciodată și a făcut toată diferența în viața mea.

A doua poveste este despre iubire și pierdere

Am fost norocos; am aflat ce îmi place să fac devreme în viață. Woz și cu mine am pus bazele Apple în garajul părinților mei când aveam 20 de ani. Am muncit mult și în 10 ani Apple crescuse de la două persoane într-un garaj la o companie de 2 miliarde de dolari cu peste 4000 de angajați. Tocmai lansasem cea mai bună creație a noastră Macintosh, cu un an înainte, și tocmai împlinisem 30 de ani, când am fost concediat. Cum poți fi concediat de la o companie pe care tu ai înființat-o? Pe măsură ce Apple a crescut am angajat pe cineva pe care îl credeam suficient de talentat să conducă compania împreună cu mine, iar în primii ani lucrurile au mers bine. Dar viziunile noastre cu privire la viitor au început să fie diferite și în cele din urmă am avut o dispută. Consiliul nostru de administrație i-a luat lui partea. Deci la 30 de ani am plecat și chiar într-un mod public. Tot ce a fost centrul vieții mele de adult se năruia și am fost devastat.

Nu am știut ce să fac pentru câteva luni. Am simțit că dezamăgisem generațiile anterioare de antreprenori – că scăpasem ștafeta în timp ce îmi era încredințată. M-am întâlnit cu David Packard și Bob Noyce și am încercat să îmi cer scuze pentru ca am dat-o în bară atât de rău. Eram un ratat public și chiar m-am gândit să fug din zonă. Apoi ceva a început să se lumineze – eram încă îndrăgostit de ceea ce făceam. Evenimentele de la Apple nu schimbaseră asta deloc. Fusesem respins, dar încă îmi iubeam munca. Așa că am decis să o iau de la capăt.

Nu am văzut asta atunci, dar faptul că am fost concediat de la Apple a fost cel mai bun lucru care mi s-ar fi putut întâmpla. Povara de a fi un om de succes a fost înlocuită cu ușurința de a fi din nou un începător mai puțin sigur pe orice. M-a eliberat să intru într-una dintre cele mai creative perioade ale vieții mele.

În următorii cinci ani am început să pun pe picioare o companie numită NeXT, o altă companie numită Pixar și m-am îndrăgostit de o femeie minunată care mi-a devenit soție. Pixar a creat primul film animat pe calculator, Toy Story, și este acum cel mai de succes studio de producții a filmelor animate din lume. Printr-o remarcabilă întorsătură a evenimentelor, Apple a cumpărat NeXT, m-am întors la Apple și tehnologia pe care am dezvoltat-o la NeXT este acum în centrul renașterii companiei Apple. Iar eu și Laurene avem o familie minunată împreună.

Sunt aproape sigur că nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat dacă nu aș fi fost concediat de la Apple. A fost un medicament cu un gust îngrozitor, dar cred că pacientul avea nevoie de el. Câteodată viața te lovește cu o cărămidă în cap. Dar nu îți pierde încrederea. Sunt convins că singurul lucru care m-a făcut să merg mai departe a fost faptul că iubeam ceea ce făceam. Trebuie să găsești ceea ce iubești. Și e un lucru valabil atât pentru muncă, cât și pentru persoana iubită. Munca îți va ocupa o mare parte din viață și singura modalitate de a fi pe deplin satisfăcut este să faci ceea ce crezi ca e o muncă grozavă pentru tine. Și singura modalitate de a face o treabă grozavă e să iubești ceea ce faci. Dacă nu ai găsit-o încă, caută în continuare. Nu te opri. Ca în toate privințele, inima ta va ști atunci când o vei găsi. Și ca și o relație nemaipomenită, lucrurile vor deveni din ce în ce mai bune cu trecerea anilor. Deci continuă să cauți până o vei găsi. Nu te opri.

A treia mea poveste este despre moarte

Când aveam 17 ani am dat peste un citat care zicea cam așa: “Dacă îți trăiești fiecare zi ca și cum ar fi ultima într-o zi cu siguranță vei avea dreptate”. M-a impresionat și de atunci în ultimii 33 de ani, m-am uitat în oglindă în fiecare dimineață și m-am întrebat „dacă azi ar fi ultima zi a vieții mele, aș mai vrea să fac ceea ce voi face azi?” Și de fiecare dată când răspunsul era un „Nu” pentru mai multe zile la rând, știam că trebuie să schimb ceva.

Amintindu-mi că voi muri curând este cel mai bun instrument pe care l-am întâlnit pentru a mă ajuta să fac alegerile importante din viața mea. Pentru că aproape orice – toate așteptările, toată mândria, toată frica de jenă sau de eșec – toate aceste lucruri pălesc în fața morții, lăsând doar lucrurile importante. Amintindu-ți că vei muri este cea mai bună metodă pe care o știu de a evita să cazi în capcana gândului că ai ceva de pierdut. Ești deja gol. Nu există niciun motiv să nu îți urmezi inima.

Cam cu un an în urmă am fost diagnosticat cu cancer. Mi-am făcut o tomografie la 7.30 dimineața care a arătat clar că aveam o tumoare la pancreas. Nici nu știam ce e pancreasul. Doctorii mi-au spus că e un tip de cancer incurabil și că voi mai trăi între trei și șase luni. Medicul meu m-a sfătuit să merg acasă și să îmi pun afacerile în ordine, mesajul codat al doctorilor care spune să te pregătești de moarte. Înseamnă să le spui copiilor tăi în câteva luni ceea ce ai vrea să le spui în următorii zece ani. Înseamnă să te asiguri că totul e în ordine pentru a fi cât mai simplu de suportat pentru familia ta. Înseamnă să le spui adio.

Am trăit cu acest diagnostic toată ziua. Mai târziu în seara aceea mi-au făcut o biopsie prin care mi-au introdus un endoscop pe gât, prin stomac în intestinele mele, mi-au pus un ac în pancreas și au extras câteva celule din tumoare. Eu eram sedat, dar soția mea care era acolo mi-a povestit că atunci când au examinat celulele la microscop, medicii au început să plângă pentru că s-a dovedit a fi o formă foarte rară de cancer la pancreas care se poate vindeca prin operaţie. Mi-am făcut operația și acum sunt bine.

Cu aceasta ocazie am fost cel mai aproape de moarte și sper să rămână așa pentru încă câteva decenii. Trăind această experiență pot să vă spun acestea cu mai multă certitudine decât când moartea era un concept util, dar pur intelectual: Nimeni nu vrea să moară. Chiar și oamenii care vor să ajungă în Rai nu vor să moară ca să ajungă acolo. Și totuși moartea este destinația pe care toți o împărțim. Nimeni nu a scăpat de ea. Și așa trebuie să fie, pentru că moartea e foarte probabil cea mai mare invenție a vieții. Este agentul de schimbare al vieții. E clar că vechiul trebuie să facă loc noului. Acum tu ești cel nou, dar într-o zi, nu peste mult timp, vei deveni treptat vechi și vei dispărea. Scuze că sunt așa dramatic, dar e adevărat.

Timpul tău e limitat, nu îl irosi trăind viața altcuiva. Nu trăi blocat în doctrine, care înseamnă să trăiești cu rezultatele gândirii altor oameni. Nu lăsa zgomotul altor opinii să îți înăbușe propria voce lăuntrică. Și cel mai important, trebuie să ai curajul să îți urmezi inima și intuiția. Ele știu deja ce vrei să devii cu adevărat. Orice altceva este în plan secundar.

Când eram tânăr, exista o revistă extraordinară numită „Catalogul Întregului Pământ”, care a fost una din Bibliile generației mele. A fost creată de un tip numit Stewart Brand, nu departe de aici, în Menlo Park, și el a adus-o la viață cu o nuanță poetică. Se întâmpla spre sfârșitul anilor ’60, înainte de vremea computerelor și a tehnoredactării computerizate, așa că era făcută cu foarfece, mașini de scris și aparate foto Polaroid. Era ca un fel de Google în forma unei cărți broșate, cu 35 de ani înainte să apară Google. Era idealistă, debordând de unelte frumoase și noțiuni grozave.

Stewart și echipa lui au scos mai multe ediții, și când ciclul s-a încheiat au tipărit o ultimă ediție. Era mijlocul anilor ’70, când eu eram de vârsta voastră (a absolvenților de la Stanford). Pe coperta din spate a ultimului număr era fotografia unui drum de țară dimineața devreme, genul de drum pe care te-ai trezi făcând autostopul dacă ai fi aventuros. Sub el erau cuvintele: Stay Hungry. Stay Foolish. Era mesajul lor de adio. Și a fost ce mi-am dorit pentru mine toată viața. Și acum, când voi absolviți și începeți un drum nou, vă doresc același lucru: Stay Hungry. Stay Foolish. Vă mulțumesc foarte mult!

Cea mai bună soluție de web hosting?

2 comments
featured image

Fără web hosting de înaltă calitate veți întâmpina greutăți în a conduce cu succes un websit. Una dintre cele mai grave greșeli pe care le puteți face este de a alege la întâmplare un furnizor de web hosting. Această alegere necesită cercetarea cu seriozitate a opțiunilor disponibile. Există o gamă largă de furnizori de web hosting pentru afacerea ta. Cum poate fi identificat cel mai bun? Începeți căutarea prin a avea în vedere următoarele puncte…

Înainte de a începe cercetarea în vederea achiziționării unui pachet de web hosting trebuie să evaluați singuri cât spațiu pe disc și ce lățime de bandă veți avea nevoie. În cazul în care websitul dvs va beneficia de o mulțime de grafice/poze, zeci de pagini și un trafic mare de vizitatori, veți avea nevoie de o lățime de bandă decentă și un spațiu pe disc mare. Pentru a vă face viața mai ușoară, sunt disponibile și planuri nelimitate. În cazul în care websitul dvs va avea doar câteva pagini statice și nu generează o cantitate mare de trafic, ar trebui să alegeți un spațiu mic pe disc și o lățime de bandă pe măsură.

În egală măsură este importantă și compatibilitatea. În entuziasmul dvs de a cauta un furnizor de web hosting s-ar putea să treceți cu vederea un lucru esențial: sistemul de operare al serverului. Nu cred că sunteți dispus să schimbați ulterior sistemul de operare, așa că verificați acest aspect înainte de a alege un furnizor.

Fiabilitatea și disponibilitatea sunt caracteristici critice de luat în considerare atunci când achiziționați o soluție de web hosting. Cei mai buni furnizori de găzduire web oferă rate de disponibilitate de 98-99%; acest lucru este menționat ca „Uptime”. Este foarte ușor de a face astfel de afirmații, așa că asigurați-vă prealabil de corectitudinea promisiunilor.

Securitatea este, de asemenea, esențială. Alegerea unui furnizor de web hosting, fără a cunoaște caracteristicile sale de securitate, este o mare greșeală. Lucruri precum firewall-uri, backup zilnic și autentificarea utilizatorilor ar trebui să fie incluse în ofertă. Este bine să primiți notificări și pentru activități suspecte pe websitul dvs.

Unii oameni aleg furnizorul de găzduire web strict pe baza prețului. Asta este o strategie greșită. Cei mai buni furnizori oferă opțiuni pentru fiecare buget. În unele cazuri, achiziționarea unui abonament pe o perioadă mai mare de timp vă poate aduce reduceri considerabile.

Este important, de asemenea, să aveți posibilitatea de a schimba caracteristicile planului dvs de web hosting fiindcă, cu puțin noroc, websitul dvs va crește în timp, iar nevoile vi se vor putea schimba. Cu alte cuvinte, ar trebui să fiți în măsură să faceți upgrade la un alt plan cu ușurință dacă este necesar. Prețurile mici sunt întotdeauna atractive dar, dacă pentru un preț mic spațiul pe disc sau lățimea de bandă rămân limitate, trebuie să vă asigurați că afacerea merită.

În aceeași ordine de idei, trebuie să aveți în vedere și câte conturi de poștă electronică sunt permise. Fie că vei avea nevoie de zeci de adrese de e-mail sau nu, e bine să aveți opțiunea de a crea cât mai multe cu putință. În cele mai multe cazuri, planurile mai scumpe includ un număr nelimitat de adrese de e-mail. Această caracteristică nu este foarte importantă pentru unii oameni, dar este critică altora.

Chiar dacă știți foarte bine cum să creați și să mențineți un websit, asigurați-vă că aveți suport 24/7; asigurați-vă că există mai multe căi prin care să obțineți suport: e-mail, telefon sau online prin chat. Asigurați-vă că puteți primi înapoi banii, dacă nu sunteți mulțumiți de serviciile acestora. Căutați comentarii reale/pertinente cu privire la furnizorul de găzduire web pe care vreți să-l alegeți! Alegerea mea este Name.com.